Ce inseamna operatia cezariana – Partea 2 – O privire emotionala

Am intalnit prea multe femei care cred ca operatia cezariana este doar ceva prin care ELE vor trece, ceva ce ele vor experimenta ca mai greu sau mai usor, in functie de organismul fiecareia si de puterea acestuia de recuperare. Majoritatea sunt constiente ca e vorba de o taietura totusi, care doare si care se reface in timp mai indelungat, mai putine stiu ca e vorba si de o anestezie mai puternica, de niste efecte secundare neplacute. Se cam stie ca exista un regim alimentar de tinut cateva zile, nu ai voie sa faci baie, esti tintuita la pat in majoritatea cazurilor chiar in prima zi in care esti mama (asta in afara de exemplul bine-cunoscut din literatura populara in care femeia operata de cezariana da cu aspiratoru a doua zi si se da si peste cap si se face in Mr. Proper daca vrea). De bine, de rau toate aceste post-efecte sunt luate in considerare si cand vorbesti cu o femeie care si-a planificat cezariana iti spune ca stiu ca e mai greu, dar asta e, o sa-mi revin eu, important e ca scap repede atunci…

Nu am auzit macar o femeie facandu-si vreo grija sau punandu-si intrebari despre cum este experienta asta pentru copilul lor. Acel copil pe care si-l doresc din tot sufletul, pentru care unele incearca luni de zile sa ramana insarcinate, pe care isi doresc sa il protejeze de tot raul lumii exterioare. Toate mamele se roaga pentru un copil sanatos si cu putin noroc in viata, sa ii fie lui mai usor, sa fie mai bun, mai destept, mai intelept, insa putine se gandesc daca nu cumva modul in care vine pe lume si primele lui experiente nu sunt definitorii pentru dezvoltarea lui ulterioara. Am auzit deseori femei spunand ca e ok, chiar daca se naste mai devreme decat ar fi vrut el si el mai micut, mai slabut, va recupera si va ajunge in doar cateva luni la aceleasi performante ca si un copil nascut la termen, pe cale naturala.

E adevarat, studiile arata ca puterea de adaptare umana este extrem de complexa. Sunt copii care traiesc si cu apa si zahar, copii care traiesc la ghena, copii care au mancat doar gem pe mamaliga toata copilaria si totusi se dezvolta normal, ajung oameni mari cu familie si job si unii din ei chiar isi infrang limitele si ajung olimpici la mate sau campioni la dans sau mai stiu eu ce. Nu este vorba de faptul ca acesti copii vor fi mai prejos decat decat oricare altii, ci de faptul ca nu le acorzi tu, ca parinte, sansa deplina de a-si atinge potentialul maxim. Poate acei copii urmau sa fie niste genii, niste virtuosi ai vreunui instrument sau sportivi de performanta mondiala. Nu avem cum sa stim ce sanse le rapim manati fiind de egoismul asta de a nu simti durere, de a nu ne chinui… Dar ce lucruri bune vin in viata pe gratis, fara sa te framanti un pic, fara sa curga sudoare sau putin sange? Pentru oamenii normali, niciunul. Pentru putinii norocosi (sau nu neaparat) or fi cateva care pica din cer.

Asadar, studiile pe care le-am citit eu si pe care le puteti gasi cu putin efort pe faimosul Internet, arata ca in primul rand startul in viata al unui copil scos fara motiv medical si fara travaliu este mai anevoios si isi pune amprenta pe dezvoltarea sa psiho-emotionala. E dificil sa faci studii in ce priveste aceste efecte, dar s-au facut cateva de amploare in ultimii ani (si sigur mai urmeaza si altele), iar concluziile sunt destul de clare: exista diferente atat la bebelusi, cat si la copii si chiar la adolescenti in functie de felul in care s-au nascut.
Pentru inceput trecerea de la mediul intra-uterin la lumea de afara nu se intampla atunci cand copilul este pregatit pentru ea. Faptul ca programarea se petrece undeva in saptamanile 38-39, cand se considera ’la termen’, nu inseamna ca acel copil este gata sa vina, ci doar ca din punct de vedere medical are organele pregatite sa infrunte lumea de afara. Toate, mai putin plamanii, de aici problemele mai des intalnite de natura respiratorie – bronsite, astm. La prematuri de exemplu, in situatia in care din punct de vedere medical sarcina nu poate fi tinuta pana la termen, se recurge la administrarea de medicatie pentru accelerarea dezvoltarii plamanilor inainte sa se induca nasterea.

Putem vorbi in continuare de timpul in care se naste un copil pe cale naturala/cezariana. Stim ca operatia dureaza in total aprox. o ora, dar ca in primele 10-15 min copilul este scos. In nasterea naturala, pregatirea este de ore intregi, in care `lupta` pe care o duce bebelusul il antreneaza. Trebuie sa mentionez aici ca bebelusul stie exact ce are de facut, are o mecanica perfect sincronizata de miscare, de pozitionare si rotire pentru a veni pe lume exact asa cum este mai bine. Si sa nu uitam de aportul de hormoni care se produce in timpul travaliului, de schimbul care se face intre mama si copil si care nu poate fi substituit de niciun agent chimic. Faptul ca se administreaza oxitocina de sinteza nu echivaleaza nici pe departe cu producerea naturala a hormonului fericirii, asa cum este el numit. Inlocuitorul sau artificial nu trece de bariera creierului, astfel organismul femeii nu primeste corect si complet informatia ca a avut loc nasterea. Asa se face ca rata depresiilor post-natale este mai mare in cazul cezarienei planificate decat la cezariana de urgenta si la nasterea normala.

Vorbim de asemenea si de necesitatea crearii unei legaturi mama-copil imediat dupa nastere, lucru care devine mai greu la o cezariana. Daca este nevoie sa faceti una, trebuie discutat dinainte cu medicul si neonatologul sa amane orice procedura ne-urgenta (cantarire, masurare, spalat etc) cel putin 2 ore, timp in care copilul trebuie lasat cat mai mult pe pieptul mamei, sa se initieze alaptarea natural si sa se colonizeze cu bacteriile bune prezente pe pielea mamei. In cazuri speciale in care mama nu poate medical vorbind sa stea cu bebelusul, a doua cea mai buna optiune este tatal, care are si el o parte din acele bacterii atat de necesare noului venit pe lume. Acestea pot fi numite primul vaccin al bebelusului, alaturi de cele prezente in canalul vaginal si care contribuie extrem de eficient la organizarea sistemul de aparare natural al organismului. Nu il ignorati. Nu va grabiti nici sa trimiteti bebelusul la spalat cu sapunuri agresive, ci puteti opta in schimb pentru o prima baita in prezenta dvs., cu produse aduse de dvs. de acasa, cat mai naturale. Desigur, daca ati putea sa va invingeti prejudecatile ca acel copil e murdar si l-ati lasa 24 de ore fara baita, ar fi ideal. Vernixul acela alb care acopera pielea copilului se absoarbe singur si protejeaza impotriva alergiilor si bolilor de piele. Vedem cu totii cati copii sufera recent de asemenea afectiuni si de la varste foarte fragede, cred ca nu ar fi prea mare efortul sa nu ii mai spalam imediat ce se nasc. Copilul poate fi sters cu un prosop si atat.

Sa vorbim si de necesitatea unul bun start in alaptare, pe care cezariana il ingreuneaza. Nu lasati sa vi se ia bebelusul si sa i se dea lapte praf desi este greu sa va ocupati de el, straduiti-va in primele zi, pentru ca sunt definitorii pentru ce va urma. Si cu laptele praf la fel ca si cu cezariana – se poate, evident, dar beneficiile sunt incomparabil mai mici, promit sa revin cu un articol doar despre asta.

O sa inchei prin a adauga ca din tot ce am cercetat sunt indicii foarte clare ca un copil nepregatit pentru lumea exterioara la nastere are mai multe sanse decat unul care vine cand isi doreste el sa fie inadaptabil toata viata la diverse circumstante de viata. Sunt copii mai sensibili atat fizic cat si emotional, care devin adolescenti si adulti care se lupta cu o lipsa accentuata de incredere in sine, cu stari de anxietate si depresie. Asta pe langa problemele de sanatate de la obezitate la diabet de tip 1 cu 35% mai frecvente. Si stiu, voi auzi imediat replici de genul eu m-am nascut prin cezariana si sunt super independent si minunat sau copiii vecinei sunt amandoi nascuti prin cezariana si sunt cei mai populari din liceu. Cu tot respectul, nu ma intereseaza literatura populara intesata de exemple personale ale unor oameni pe care de fapt nu ii cunoaste nimeni prea bine, doar a auzit de ei si le folosesc exemplul pentru a-si canta in struna si a-si justifica actiunile. Ma intereseaza literatura argumentata, studiile, exemplele diversificate, care au cu adevarat valoare atunci cand cercetezi un subiect. Am tinut sa mentionez asta pentru ca banuiesc raspunsurile unora din cei care vor citi.

Asa ca revenind, ma intreb: cum isi protejeaza o mama copilul alegand aceste riscuri pentru el? Haideti sa ne punem mai multe intrebari despre rolul naturii in toata minunea asta care inseamna sarcina si nasterea, sa mergem putin mai departe cu gandul, sa nu mai permitem doctorului sa nasca in locul nostru si sa facem cu adevarat alegerea cea mai buna pentru copiii nostri. Stiu ca exista factorul frica, l-am auzit de multe ori si e normal sa ne confruntam cu el. Ne e frica insa de ceea ce nu cunoastem. Daca am studia, daca am citi, daca nu am mai crede povestile oricui si am cerceta noi am gasi raspunsurile mai bune si ar disparea in mare masura si frica. Si mie imi este teama de durere, de toate necunoscutele, de gandul ca poate nu voi fi suficient de puternica, de rezistenta, etc etc, dar in acelasi timp am raspunsuri la majoritatea intrebarilor mele si ma straduiesc sa imi iau cat mai multe masuri de confort si nu in ultimul rand, am increderea si credinta ca pot face asta. Pentru morulita mea. Intr-o lume in care nu poti controla aproape nimic, in care nu poti alege mai niciodata ce alimentatie va avea copilul tau, daca va bea sau va fuma in exces, daca va avea un anturaj bun sau rau, daca va avea o profesie mai bine sau mai prost platita sau o viata mai usoara sau mai grea… intr-o lume in care suntem lipsiti de control asupra atator lucruri legate de copiii nostri, desi ne dorim sa putem controla aceste lucruri, exista totusi lucruri pe care le putem alege noi. Cezariana la rece este unul din aceste lucruri, modul in care copilul nostru va cunoaste lumea si primele lui experiente in ea depind de noi. Eu zic ca merita sa ne chinuim o zi din viata pentru asta.