Din cate vad in jur in ultima vreme, dincolo de miturile nasterii si sarcinii, cele despre alaptare le intrec pe toate cu varf si indesat. Cand vine vorba de alaptare toata lumea, dar absolut toata lumea are o parere, un sfat, o panica si sunt care mai de care mai false. De cand sunt eu insarcinata cel putin, toate fetele care au nascut o avut o drama legata de alaptare – plecata de la maternitate cu sange curgand din sani si indicatia sa nu mai alapteze, sfaturi primite la spital de la asistente si alte persoane binevoitoare cum ca nu ar avea lapte si e musai sa primeasca supliment lapte praf, bebelusi gresit atasati, etc etc. Se pare ca primii si cei mai vinovati sunt cadrele medicale, care nu sunt in stare sa invete o femeie cum sa-si puna copilul la san. Ce sa mai zic de situatii mai dificile, n-ai nicio sansa sa gasesti ajutor la spital. Apoi mergi acasa si vin x persoane cu parerile lor despre cum sa stai, ce ceai sa bei, cum sa-ti speli sanii intotdeauna inainte de alaptare (!) si cum sa nu moara copilu de foame ca tu nu ai lapte. Hai sa vedem cum e cu miturile astea, in speranta ca se va face nitica lumina pentru cine o cauta.
Cum ne pregatim pentru alaptare inainte de nastere?
Printr-o informare corecta! Ce trebuie sa stim?
Principalele recomandari OMS in privinta alaptarii:
– Alaptarea exclusiva (fara apa, ceai, formula, suc de fructe/ legume, solide etc) si la cererea copilului (fara program impus) pana la 6 luni. Copii alăptați primesc necesarul de apă pentru organism, din laptele matern care e mai mult de 80% apă. Apa se va introduce în alimentația copilului, nu mai devreme de 6 luni o dată cu începerea diversificării alimentare. Apa nu are valoare nutritivă și tocmai din acest motiv este nu numai inutil, dar și dăunător să oferiți sugarilor de până la 6 luni, apă.
– La 6 luni inceperea diversificarii cu continuarea alaptarii pana la 2 ani si chiar mai mult, daca o doresc atat mama cat si copilul.
CINE POATE ALĂPTA ȘI CINE NU? Conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), 97 la sută din femei pot alăpta. Celelalte 3% au motive întemeiate legate de probleme grave de sănătate sau de incapacitatea de-a alăpta din punct de vedere hormonal.
Cum functioneaza mecanismul (fiziologia) alaptarii in corpul mamei
Glanda mamara incepe sa secrete lapte din saptamana a 16-a de sarcina (in momentul nasterii corpul dispune deja de o secretie lactata).
1. Este fals mitul conform caruia nou-nascutul trebuie alimentat sau suplimentat cu formula din prima zi pentru ca nu se satura la san! Dand formula, nu facem altceva decat sa crestem volumul pe care il are stomacul lui si sa cream o disproportie intre productia de lapte a sanilor si nevoile nou-nascutului, disproportie inexistenta la inceput!
Ce capacitate are stomacul unui nou-nascut?
2. Este fals mitul conform careia mama nu are lapte imediat dupa nastere!
– acest prim lapte se numeste colostru si este special adaptat nevoilor unui nou-nascut: este bogat in imunoglobuline (anticorpi) si proteine pentru o protectie imunitara (antiinfectioasa) optima
– este mai sarac in grasimi si carbohidrati pentru a permite o adaptare treptata a sistemului digestiv al nou-nascutului la procesul digestiei
– acest colostru este redus cantitativ dar foarte concentrat in factorii nutritivi si imunitari de care are nevoie nou- nascutul (asemeni unui sirop)
3. Este fals mitul conform caruia colostrul este apa chioara si copilul trebuie alimentat cu formula pana vine „laptele adevarat”!
– fiind concentrat ca un sirop, colostrul poate fi mai inchis la culoare decat laptele asa cum il stim noi, si aceasta culoare poate varia: de la gaben, la portocaliu, caramiziu, chiar maroniu.
4. Este fals mitul conform caruia daca sanul secreta la inceput un lichid colorat, acesta este suspect sau chiar daunator si trebuie muls si aruncat
– colostrul este redus cantitativ pentru a corespunde volumului pe care il are stomacul unui nou-nascut in prima zi: intre 3-7 ml (aprox 5 ml = o lingurita de colostru din ambii sani)
5. Este fals mitul conform caruia in cazul furiei laptelui sanii trebuie mulsi cu pompa! Acesta poate sa agraveze angorjarea sanilor si/ sau sa mentina o supralactatie!
In primele 3 zile dupa nastere (pana la o saptamana) are loc si o crestere in volum a sanilor (angorjare fiziologica = furia laptelui). Sanii devin mai tari, fierbinti, tensionati. In cazul angorjarii, bebelusul trebuie pus la san cat mai des. Ceea ce poate fi de mare ajutor este sa se aplica inainte de alaptat comprese calde (nu reci!) pe sani (sau facut un dus cald) si apoi masat sanii (eventual la dus), incepand de la baza lor (torace) spre areola, de jur imprejur. Masajul e bine sa fie facut cu atat mai indelung cu cat sanii sunt mai angorjati, insistand in zonele cu noduli. Poate fi de ajutor si compresia sanului pe zona cu noduli in timp ce bebelusul suge de la sanul resprectiv. Dupa alaptat, se poate sta cu sanii inveliti in frunze de varza zdrobite (sa fie suculente), pana la urmatorul alaptat (sau urmatorul masaj daca sanii redevin tensionati mai repede). Zona areolei nu se maseaza, ci se comprima spre torace, tinand intre 2-4 degete mamelonul. Este important ca sanul, si mai ales zona areolei, sa fie detensionate putin inainte de supt prin caldura si masaj/ compresie, pentru ca bebelusul sa se poata atasa corect, deoarece astfel va putea sa suga eficient si sa nu faca ragade sanului.
6. Este fals mitul conform caruia in primele zile mama are „canalele infundate” si trebuie sa se mulga cu pompa iar copilul trebuie alimentat cu formula!
Lactatia se stabilizeaza si se mentine pe principiul „cerere si oferta”. Principalul motor al lactatiei este suptul bebelusului. Pentru a stimula si intretine secretia lactata bebelusul trebuie pus la san imediat dupa nastere si cat mai des. Daca aceasta nu este posibil din diverse motive (sau daca bebelusul suge de putine ori si/sau fara vigoare), ar trebui ca mama sa-si stimuleze lactatia cu ajutorul unei pompe de san si/sau prin muls manual, cate 10-15 minute la ambii sani:
a) In prima zi: de minim 4 ori (in primele 24h)
b) In a doua zi: de minim 6 ori (intre 24 – 48h)
c) Din treia zi: de minim 8 ori in 24 h
In primele 2-5 zile, cat inca are loc trecerea intre colostru si lapte matur, si laptele este in cantitate mai redusa, cel mai bine este sa tinem bebelusul cate 10-15 minute la fiecare san pentru a beneficia de laptele (colostrul) din ambii sani, cu posibilitatea de revenire la promul san si apoi iar la al doilea, daca el doreste sa suga in continuare.
7. Este fals mitul conform caruia mama face neaparat rani la san!
In cazul in care apar ragade, ele sunt cauzate de o atasare incorecta la san si pot fi remediate doar prin corectarea ei! – In cazul ragadelor, atasarea incorecta la san poate fi cauzata de hranirea bebelusului si cu biberonul. Confuzia tetina-san este un factor perturbator al atasarii la san. Tehnica de supt la san este foarte diferita de cea a suptului din biberon (furculita vs. betigase chinezesti), astfel incat bebelusul care e suplimentat prin intermediul biberonului are un risc foarte mare de atasare incorecta la san.
Toti bebelusii stiu sa suga (si o fac mai puternic decat cea mai performanta pompa din spital), dar unii dintre ei pot avea nevoie de ajutor pentru a se atasa corect.
8. Este fals mitul conform caruia ranile se vindeca cu diverse creme minune!
9. Este fals mitul conform caruia ranile pot fi prevenite sau vindecate folosind mameloane de silicon! Din nou, e vorba de atasare – corecta sau nu.
10. Este fals mitul conform caruia mama nu trebuie sa mai alapteze deloc in cazul in care are ragade sau sa se mulga pana trec ranile si sa alimenteze copilul cu biberonul!
Atasarea corecta presupune ca bebelusul:
– prinde cat mai mult din areola, nu doar mamelonul
– are buzele rasfrante si gura larg deschisa, plina de san (tesut mamar)
– face cu gura pe san o ventuza etansa prin care nu intra si nu iese aer (nu se aude alt zgomot decat cel de inghitire)
– Cand il atasam, ne gandim ca bebelusul trebuie sa aiba gura larg deschisa ca si cum ar manca un hamburger, nu ca si cum ar manca spaghetti si doar soarbe cu buzele mamelonul in gura.
– Pentru a putea reusi o atasare corecta anumite pozitii permit o vizibilitate mai buna si un control mai bun al atasarii. Acestea sunt pozitia leagan incrucisat (cross cradle) si minge de fotbal la subrat (football hold). Important este ca mama sa se instaleze comod si sa nu fie nevoita sa-si corecteze pozitia pe parcursul alaptarii pentru a nu perturba priza la san.
– Indiferent care e pozitia de alaptare, este foarte important ca urechea-umarul-soldul bebelusului sa fie in linie dreapta (burtica si fata lui sa fie in acelasi plan)!
Pozitia Leagan incrucisat – capul sustine ceafa bebelusului cu mana opusa sanului
Pozitia Minge de fotbal – corpul bebelusului este sub bratul corespondent sanului
Pozitia orizontala pe o parte – este foarte relaxanta, dar la inceput poate necesita ajutor pentru o atasare corecta
Pozitia culcata pe spate (biological nurturing) – poate fi de ajutor in primele zile dupa o cezariana sau epizotomie
11. Este fals mitul conform caruia laptele mamei nu e suficient de gras pentru ca la inceput arata ca apa si bebelusul trebuie suplimentat cu formula! Compozitia lui nu e uniforma cu cea a formulei, ci difera pe masura ce bebelusul suge in decursul unei alaptari.
Laptele matur se secreta in mai multe valuri/ cicluri (intercalate de pauze) ce difera in compozitie, astfel incat la inceput, laptele din primul val este mai bogat in glucide si mai sarac in grasimi (putand avea un aspect transparent), ulterior, in valurile urmatoare devenind tot mai gras (alb). – Dupa ce creste secretia lactata (intre a 3-a si a 5-a zi de viata), este bine ca bebelusul sa suga minim 20 de minute la fiecare san, pentru a beneficia de mai multe „valuri” de lapte si a primi si laptele bogat in grasimi care vine mai tarziu. In continuare, poate fi util ca mama sa faca compresii ale sanului in timp ce alapteaza pentru a-l ajuta pe bebelus sa primeasca mai mult lapte sau sa reactiveze in cazul in care adoarme la san.
12. Este fals mitul conform caruia bebelusul trebuie sa ia in greutate un kg pe luna, peste greutatea cu care s-a nascut si bebelusii care iau mai putin de atat trebuie suplimentati cu formula! Bebelusul se hraneste suficient daca din a patra de viata, fiinf alimentat exclusiv cu lapte matern, are minim 8 supturi, minim 6 urini si minim 3 scaune in 24 h, daca la 2 saptamani si-a recuperat greutatea pe care a pierdut-o in primele zile dupa nastere (a luat in greutate minim 250-300g), daca la o luna a luat in greutate minim 250-300g peste greutatea cu care s-a nascut (a luat in total minim 500-600g in prima luna, calculand de la greutatea minima).
Ex: Un nou-nascut cu greutatea de 3kg poate scadea pana la 10% = 300g.
Pana la 2 saptamani ar trebui sa revina la 3kg si pana la o luna sa aiba minim 3,300 kg. Acest bebelus nu trebuie suplimentat cu formula!
Atentie! Chiar si in cazul in care bebelusul ia putin sau deloc in greutate, cel mai bine este ca mama sa contacteze un consultant in alaptare pentru a evalua daca aceasta se datoreaza unei lactatii insuficiente (nu se produce destul lapte) sau unui transfer ineficient (se produce destul lapte, dar bebelusul nu resuseste sa-l scoata) si pentru a gasi impreuna solutia potrivita.
13. Este fals mitul conform caruia daca nu doarme dupa supt bebelusul nu s-a saturat!
14. Este fals mitul conform caruia daca bebelusul isi suge mainile sau suge din biberon dupa supt inseamna ca nu s-a saturat! Pentru ei suptul este un reflex si un mijloc de autolinistire!
15. Este fals mitul conform caruia daca dupa ce a supt bebelusul plange, inseamna ca nu s-a saturat! Ei pot plange si din multe alte motive, si ca atare trebuie gasite alte metode de a-l calma decat biberonul sau suptul la san non-stop. Adica: plimbat, leganat, purtat in sisteme ergonomice (babywearing), scos la aer sau aerisita incaperea, cantat, vorbit, zgomot alb, etc, lucruri pe care le poate face altcineva pentru a oferi mamei un ragaz in care sa poata face si ea altceva sau sa se odihneasca.
SUZETE ȘI BIBEROANE! Suzeta și biberonul se sug altfel decât sânul și majoritatea bebelușilor nu pot îmbina ambele tipuri de supt (deși sunt și excepții). Oferind suzetă și/ biberon riscați ca bebelușul să refuze sânul. Copiii nu refuză sânul în o zi sau o săptămână, acest proces are loc treptat și de obicei se acutizează în perioade mai dificile pentru copii: pusee de creștere, erupții dentare, boală. Dacă aveți necesitatea de a oferi lapte stors copilului sau alimentație artificială adăugătoare, oferiți prin o seringă fără ac, linguriță sau cănuță mică.
SUZETA mai are încă un șir de neajunsuri. Copii care folosesc suzeta întâmpină dificultăți în atașarea la sân și tot ei cer mai rar sânul, în acest mod nu-l stimulează suficient de des, iar producția de lapte scade; acesta poate fi motivul unei alimentații insuficiente ale copilului, a cantității scăzute de lapte și a refuzului sânului. Suzeta e o sursă de bacterii și infecții și tot ea are efecte negative asupra dentiției, astfel dinții micuțului riscă să fie poziționați incorect din cauza suptului suzetei.
P.S. Majoritatea acestui material este inspirat din cursul despre alaptare conceput de asociatia Naste cum simti si din materialele publicate de dr. Jack Newman pe acest subiect (mituri despre alaptare,, video, alte mituri).
Comenteaza